Zeppelin // CrimiNalul și Cactusul. Saga „trubelor în cap” de la Nicolai Savan

În anii ’90 ai secolului trecut una din cele mai profitabile „afaceri” de pe „piața neagră” financiară de la Chișinău era „lichefierea” banilor, sau extragerea numerarului de pe conturile bancare, cu eludarea de la achitarea impozitelor și taxelor la stat. Afacerea tenebră, în esență o schemă clasică de spălare de bani, era numită în jargonul afaceriștilor „obnal” și îi costa pe beneficiarii „nalului”, cum erau numiți banii lichefiați ilegal, un rabat pe care aceștia trebuiau să îl achite „obnalșcicilor”, care varia de la 5 la 10%, scrie Zeppelin.

„Obnalul” a dus în anii ’90 la ruinarea economiei moldovenești și a bugetului de stat. Probabil toți își amintesc reținerile de 6 luni la achitarea salariilor bugetarilor și a plăților sociale, achitate uneori în produse alimentare sau celebrii „caloși”. Paralel însă, prin contrast, „obnalul” aducea dividende grase în buzunarele castei afaceriștilor, care concrescuse indivizibil cu lumea interlopă, dar și corupților din inspectoratele fiscale, poliție, justiție și politică. Alături de sărăcia generală din Moldova în anii ’90 au început să crească, ca ciupercile după ploaie, casele luxoase ale inerlopilor, polițiștilor, judecătorilor și politicienilor corupți. Acesta era tabloul care descria Moldova anilor ’90.

Rege al „obnalului” devenise tânărul bancher Veaceslav Platon. Se întâmpla sub protecția serviciilor speciale rusești, care în 1994 reluaseră controlul total asupra puterii de la Chișinău și din care făcea parte, încă din 1990, tânărul agent FSB, făcut la doar 21 de ani, fără studii superioare, vicepreședinte al MoldIndConBank și InvestPrivatBank (vezi aici). Schema „obnalului” a fost implementată de agentul FSB în Moldova pe modelul celei care funcționa la Moscova și care fusese exportată din Rusia în toate țările CSI, subordonate anterior rușilor în URSS. Schema permitea un control riguros din partea Moscovei asupra economiei moldovenești, dar și asupra politicului moldovenesc, organizat într-o perfectă piramidă de corupție.       

Milioanele de dolari încasate de Platon din schemele de „obnal” erau parte reinvestite în coruperea inspectorilor fiscali, polițiștilor, procurorilor, judecătorilor și politicienilor moldoveni, care asigurau protecția necesară schemei, iar parte asigurau financiar diferite misiuni diversioniste venite de la centrala de la Moscova pentru promovarea intereselor Rusiei la Chișinău și în întreaga regiune. Astfel, interesele fostului „frate mai mare” din URSS erau promovate în Moldova tot pe banii moldovenilor, din banii furați din bugetul tânărului stat, care se bucura naiv de o independență virtuală.

Culmea, tot din banii furați prin „obnal” din bugetul moldovenesc erau finanțate proiecte de distrugere a economiei și agriculturii moldovenești. Regele „obnalului” Veaceslav Platon a preluat în anii 1997-1999 prin atacuri raider aproape întreaga industrie de zahăr din Nordul republicii. Falimentând industria zahărului pe care a preluat-o, Platon a ruinat sate întregi din nordul țării, falimentând gospodăriile agricole specializate în producerea sfeclei de zahăr, materia primă pentru fabricile acaparate și falimentate de Platon.

Lumea criminală de la Chișinău, care controla în anii ’90 o bună parte din economia moldovenească, supusă ierarhiei criminale rusești, controlată la rândul ei de FSB-ul de la Moscova, devenise unul din clienții importanți ai lui Platon. Regele „obnalului” urma să facă uz în repetate rânduri de relația sa cu lumea interlopă, preluând de la criminali în activitatea sa de raider și killer economic cele mai clasice metode de înlăturare a concurenților și partenerilor incomozi. În spațiul public fiind elucidate mai mult crimele financiare ale lui Veaceslav Platon, în această investigație ne propunem să descoperim o parte mai umbrită a carierei agentului FSB care ne este prezentat mai nou de presa de la Chișinău drept „om de afaceri”.

Urmează să descoperim că atacurile raider la sistemul bancar în beneficiul „grupării RJD” și a sindicatului interlop „Solntsevskaia Bratva” de la Moscova (pe care am descris-o aici) nu au fost unicul contact al agentului FSB Veaceslav Platon cu lumea criminală. Adunând un adevărat rechizitoriu din zeci de documente și probe inedite, dosare întregi mușamalizate ani în urmă de colonei și generali de poliție, procurori și judecători corupți contra sume de sute de milioane de dolari, împreună vom scoate la lumină partea necunoscută până acum a „raiderului nr.1 în CSI”, cea de criminal cu acte în regulă. Exact ca în scenariile filmelor despre Vestul Sălbatic, urmează să descoperim că de la MoldIndConBank și până la lumea criminală de la Chișinău la răscrucea dintre anii ’90 și sec. XXI nu erau decât… 20 de metri și un saloon, Cactus. Viața bate filmul!

Saga în cel mai clasic gen al „90’ns in Wild, wild East” începe în decembrie 1998. Anume atunci Fabrica de Zahăr din Glodeni încheie cu înreprinderea „Gemi” un contract de livrare a unui turbogenerator, în valoare de 4 050 000,00 lei. Fabrica urma să achite valoarea turbogeneratorului în zahăr, la prețul de 1700 lei/tonă.

Mai 2000, Republica Moldova, orașul Glodeni. În biroul directorului „Glodeni Zahăr” are loc o întâlnire, la care participă pe de o parte managerul fabricii, alături de angajatul SA „Moldzahăr” Gladkov Serghei Diomidovici*, etnic rus născut în orașul Căușeni la 29 iunie 1975 și pe de altă parte Victor Culea, directorul companiei „Gemi”. SA „Moldzahăr” era controlată de Veaceslav Platon, din 1998 consilier al fracțiunii Partidului Democrat Agrar din Moldova în Consiliul Municipal Chișinău. În 1999 Platon preluase controlul asupa fabricii de la Glodeni. Deși turbogeneratorul fusese livrat fabricii, la acea întâlnire Gladkov îl anunță pe Culea că fabrica nu va achita prețul restant al turbogeneratorului conform contractului din 1998, respectiv nu va livra companiei „Gemi” 642 tone de zahăr. Se iscă un scandal, Culea refuză să semneze actul de primire-predare a turbogeneratorului.

* Serghei Gladkov este partener, pământean și prieten din copilărie al lui Veaceslav Platon, cei doi cunoscându-se încă în 1988 în orașul Căușeni, pe atunci RSSM. Cei doi erau vecini și la Chișinău, locuind ambii pe bd. Decebal 89, Platon în apartamentul 110, iar Gladkov în 120. 

Octombrie 2000. La o altă întâlnire, Victor Culea refuză propunerea formulată în calitate de tranzacție de împăcare de Serghei Gladkov, de a-i ceda lui Veaceslav Platon jumătate din prețul restant al turbogeneratorului. Directorul companiei „Gemi” se adresează în judecată, pentru a-și încasa datoria de la fabrica lui Platon și Gladkov.     

Februarie 2001, Chișinău, sectorul Centru, restaurantul „Cactus”. Veaceslav Platon îi comunică lui Serghei Gladkov că problema cu Victor Culea va fi rezolvată prin „aplicarea forței” și că deoarece acesta nu se calmează „o va lua cu trubele (bare de metal) de la turbogeneratorul său în cap”.

10 martie 2001, Chișinău. Veaceslav Platon îl cheamă la o nouă întâlnire pe Serghei Gladkov și îi dă o foiță pe care era scris numele „Ghenadii”* și un număr de telefon fix de Chișinău. Platon îi cere lui Gladkov să îl sune pe acel număr pe Ghenadie* și să-l invite pentru a doua zi la o întâlnire în restaurantul „Cactus”* din centrul Chișinăului. Din spusele lui Platon, Ghenadie fusese prevenit și aștepta apelul lui Gladkov.

*„Cactus” era unul din localurile preferate ale lui Veaceslav Platon din Chișinău, aflat vis-a-vis de oficiul central al MoldIndConBank, unde acesta își avea biroul. 

Jigan Ghenadie Vasile, născut la 29 iulie 1970, fost agent de pază al hotelului „Cosmos” din Chișinău, unde l-a cunocut pe Veaceslav Platon, în anul 1993.

11 martie 2001, restaurantul „Cactus”. Veaceslav Platon și Serghei Gladkov îl așteaptă la o masă pe Ghenadie Jigan. Platon i-l prezintă pe Gladkov lui Jigan și îi spune că acesta este acel Serghei care l-a telefonat. Ulterior, Platon îi comunică lui Jigan că „are ceva de lucru” pentru el, explicându-i că un individ „îi este dator cu 300 de mii de dolari”, fapt pentru care „acesta urmează să fie „lichidat”! Jigan, fiind o persoană de încredere a lui Platon, urma să-i supraveheze pe cei doi killeri, care conform planului urmau să-l omoare pe „debitorul” său, aplicându-i lovituri cu niște bare de metal în cap, care pentru Platon simboliza turbogeneratorul litigios. Ghenadie Jigan urma să intervină doar dacă cei doi killeri vor avea nevoie și dacă evenimentele vor devia de la scenariul elaborat de Platon. Acesta urma să primească pentru lucrul său 10 mii de dolari, dintre care 5 mii în avans. Lui Jigan i s-a oferit o zi pentru a analiza oferta și a confirma acceptarea ei.

13 martie 2001, restaurantul „Cactus”.  După ce a fost telefonat de Serghei Gladkov, Ghenadie Jigan se întâlnește din nou cu cei doi. După ce Ghenadie Jigan a confirmat că acceptă „jobul”, Veaceslav Platon i-a întins pe sub masă un teanc cu bancnote de 100 USD legate cu un elastic, după care i-a pus în față pe masă o fotografie de 3×4 cm. Era fotografia lui Victor Culea. Platon i-a urat succes lui Jigan și i-a zis că următoarele indicații le va primi de la Gladkov. Ajuns acasă, Jigan a numărat banii, erau exact 5 mii USD. 

14 martie 2001. Jigan este sunat de Gladkov și este invitat să vină la același restaurant, „Cactus”. Acesta îl aștepta în fața restaurantului, fiind însoțit de doi indivizi, unul înalt și subțire, celălalt mai scund și bine făcut. Ambii s-au prezentat cu numele „Sașa”. Cei 4 au intrat în restaurant. Peste câteva minute în restaurant a intrat Veaceslav Platon, care i-a comunicat lui Jigan că cei doi sunt „executorii” care urmează să fie supravegheați în misiune și l-a atenționat că „ținta” urmează să fie bătută cu barele de metal până la „sfârșit”, după care să fie percheziționată și să fie ridicate anumite lucruri. Cei doi cunoșteau ce anume trebuie să ridice după „lichidarea” țintei. După ce Platon și Gladkov au plecat, Jigan împreună cu cei doi killeri a urcat într-un automobil de model Audi 100 cu numere de înmatriculare transnistrene, parcat lângă restaurant. La volan a urcat „Sașa” care era mai înalt și cei 3 s-au deplasat pe str. Deleanu din sectorul Buiucani, parcând la una din scările casei cu nr.3. Peste aproximativ 2 ore și 30 min. în fața blocului a parcat un Audi de culoare albă, din care a coborât un domn însoțit de o doamnă, cei doi intrând în scară. Domnul era „ținta” din fotografia 3×4 primită de la Platon. Peste câteva ore „ținta” a ieșit din scară, a urcat în aceeași mașină și a început deplasarea, fiind filat de Audi 100 în care se aflau killerii cu Ghenadie Jigan. Filarea a durat 4 zile, fiind urmărit itinerarul obișnuit al deplasărilor țintei prin oraș.

18 martie 2001, 16:00. Killerii își așteaptă ținta în automobilul Audi 100 cu numere de Transnistria. Mașina țintei, auomobilul Audi de culoare albă parchează în curtea blocului. Victor Culea coboară din mașină și intră în scară. Peste ceva timp acesta s-a întors, a urcat în mașină și s-a deplasat spre garajul din preajma casei, în care își ținea mașina, fiind filat de mașina killerilor. Culea a parcat în fața garajului și a intrat. Când a început să înnopteze, Sașa cel mai scund și bine făcut s-a apropiat de mașina țintei și cu un cuțit a tăiat roata din spate, din partea stângă, astfel încât Culea să nu se poată deplasa mai departe cu mașina și să fie nevoit să meargă pe jos. Peste câtva timp din garaj a ieșit Culea însoțit de două femei. Observând că roata i-a fost deteriorată, acesta a parcat-o în garaj și peste 5 minute a ieșit și a început deplasarea pe jos spre casa sa, împreună cu cele două femei. Cei doi Sașa au luat din Audi 100 câte o bară metalică învelită în ziar și împreună cu Ghenadie Jigan au urmat ținta. Barele aveau lungimea de 50 cm și diametrul de 3 cm. Când Victor Culea urmat de cele două femei a intrat în pasajul dintre case cei doi Sașa au alergat din spate și au început să-i aplice lovituri cu „trubele”, sub supravegherea lui Jigan și strigătele doamnelor care însoțeau victima. În scurt timp, cei doi Sașa au aruncat barele de metal, au ridicat ceva de jos și lăsând victima zăcând la pământ au părăsit cu toții locul atacului. 

19 martie 2001. Ghenadie Jigan a fos sunat dimineață de Serghei Gladkov, care l-a chemat urgent la restaurantul „Cactus”. Odată ajuns Jigan, în restaurant a intrat Veaceslav Platon, care i-a transmis primului un pachet. Platon i-a comunicat lui Jigan că peste câteva zile va fi sunat de Serghei Gladkov, care îi va transmite restul sumei, de 5 mii USD și îi va zice ce trebuie să facă în continuare cu pachetul. În pachet erau actele lui Victor Culea și pistolul acestuia, ridicate de cei doi Sașa după atac.

Așteptând câteva zile, Ghenadie Jigan nu a fost contactat de nimeni. Acesta și-a dat seama că a fost abandonat de comanditari și în cazul în care poliția va găsi probele la el urmează să răspundă de unul singur pentru organizarea omorului (Jigan nu știa că Victor Culea a supraviețuit ca prin minune atacului), fiind făcut țap ispășitor. Acesta ia pachetul primit de la Veaceslav Platon, merge la Procuratura Generală și scrie autodenunț. Ghenadie Jigan anexează la autodenunț conținutul pachetului primit de la Platon și 3 mii USD care i-au rămas din avansul primit. Alertat de autodenunțul lui Jigan, anchetatorul superior pentru Cazuri Excepționale al Procuraturii Generale V. Ivarlac, intentează cauza penală nr. 2001030585.

Veaceslav Platon deja se afla în vizorul Secției Cazuri Excepționale a Procuratuii Generale, fiind bănuit de implicarea într-un alt caz de omor la comandă, al unui alt partener de al său de afaceri, Lapteacru Vasile Dumitru, vicedirectorul companiei „Oferta Plus”, care se ocupa împreună cu Platon cu recuperarea datoriilor agenților economici din Republica Moldova față de furnizorii de energie electrică din Ucraina. Vasile Lapteacru fusese împușcat în fața blocului din Chișinău în care locuia cu un an în urmă, la 27 decembrie 1999. Aflând despre faptul că acum și Jigan „s-a spart” (în jargonul criminal l-a turnat) de la procurorii și polițiștii subordonați, pe care îi întreținea cu plicuri grase lunare, agentul FSB Veaceslav Platon a înțeles că lațul anchetatorilor de la Chișinău se strânge în jurul său. Conectând agentura ruseasă de la Chișinău, dar și bursierii săi din justiția moldovenească, acesta elaborează un plan care să-l scape de răspunderea penală. În cele mai bune tradiții ale serviciului de pe Lubyanka, acesta decide să își schimbe identitatea.

28 martie 2001. La câteva zile după autodenunțul depus de Ghenadie Jigan, cetățeanul Republicii Moldova Savan Nicolai Nicolai solicită oficiului central din Chișinău al Î.S. „Registru”, din str. Pușkin 42, eliberarea buletinului de identitate în regim de urgență, achitând 500 de lei. Nimic deosebit la prima vedere. Însă la accesarea cererii depuse de către cetățeanul Savan la Î.S. „Registru”, descoperim că Savan Nicolai Nicolai este de fapt Platon Veaceslav Nicolai, cererea fiind completată de ultimul.

Conform extrasului din Registrul de stat al populației, Nicolai Savan, identitatea căruia a fost furată de Veaceslav Platon, nu împlinise la acea dată nici 5 ani, fiind născut la 24 august 1996 în Orhei. Astfel, comanditarul omorului afaceristului se vroia scăpat de răspundere penală.

Însă, chiar și cele mai ingenioase planuri ale serviciilor speciale rusești se întâmplă să fie date pese cap. În cazul dat, s-a întâmplat datorită profesionismului și entuziasmului șefului Direcției intervenții operative de la MAI de la Chișinău, ofițerul de poliție, veteran al Războiului de pe Nistru din 1992 V.M. Pentru acesta memoria camarazilor de arme căzuți în Războiul cu armata rusă însemna mult mai mult decât banii agentului FSB, aflat în serviciul statului care i-a omorât colegii în 1992. Profesionismul de care a dat dovadă la organizarea operațiunii de reținere a celor care au planificat și organizat atentatul lui Culea urma să-l coste pe ofițerul moldovean cariera. Peste câteva luni, acesta urma să resimtă din plin răzbunarea serviciului special al cărui exponent era Platon, influența căruia pătrunsese în cele mai de vârf eșaloane ale puterii de la Chișinău. După denunțul lui Ghenadie Jigan, V.M. coordonează operațiunea de identificare a lui Serghei Gladkov. În urma unei descinderi în forță a polițiștilor moldoveni, acesta este reținut.

Fiind audiat de anchetatori, Gladkov a recunoscut și el implicarea în comiterea infracțiunii (vezi DOC). Mai mult, Serghei Gladkov a relatat procurorilor în timpul audierilor un alt episod criminal cu implicarea lui Veaceslav Platon. Procurorii aflau că în primăvara anului 2000 Gladkov a primit de la Platon însărcinarea să execute o diversiune împotriva concurenților acestuia, fabricii de zahăr din orașul Dondușeni, care fusese procurată de investitorii germani de la compania „Suzuker”. La comanda lui Platon, Serghei Gladkov împreună cu cetățeanul Vladimir Uzun a organizat deteriorarea utilajului de la fabrica din Dondușeni.

4 aprilie 2001. „Operii” moldoveni îl identifică și pe comanditarul tentativei de omor asupra afaceristului Victor Culea, cel de la care au preluat comanda Serghei Gladkov și respectiv Ghenadie Jigan. Ofiţerii Comisariatului de Poliţie Buiucani îl reţin pe Veaceslav Platon, în cauza penală intentată de Secția Cazuri Excpționale a Procuraturii Generale. Agentul FSB Veaceslav Platon se pomeneşte pentru prima data cu cătuşele pe mâini. În momentul reținerii, acesta deținea asupra sa acte pentru două identități, Platon Veaceslav Nicolai și Savan Nicolai Nicolai. Poliţiştii găsesc asupra sa și legitimaţia de „colaborator netitular” al Ministerului Securităţii Naţionale (succesorul de la Chişinău al KGB)! Serviciul de Informaţii şi Securitate a confirmat anchetatorului de la Procuratura Generală autenticitatea legitimaţiei (vezi DOC), eliberate lui Veaceslav Platon la  10 mai 1999, însă comunică, că în anul 2000, în cadrul reorganizării MSN în SIS, care a însemnat şi ruperea de KGB, „Veaceslav Platon a fost exclus din categoria colaboratorilor netitulari”.

27 aprilie 2001. După reținere Veacelav Platon este pus sub acuzare de procurorii pentru Cazuri Excepționale de la Procuratura Generală pentru uz de fals, tâlhărie, păstrare ilegală a armelor şi organizarea tentativei de omor asupra lui Victor Culea. Pe numele său este eliberat mandat de arest pe un termen de 2 luni, până la 3 iunie 2001.

Însă, milioanele provenite din „obnal” și atacurile raider la industria zahărului din Moldova erau prea multe, iar influența FSB la Chișinău prea mare pentru ca saga să se termine cu happy end. La nicio lună de la reţinere Veaceslav Platon este eliberat, prin hotărârea judecătorească emisă de judecătorul sectorului Buiucani Aurel Colenco (vezi DOC).

Anume atunci, în mai 2001, începea o lungă şi fructuoasă prietenie între Veaceslav Platon şi judecătorul care l-a eliberat (vezi imaginea de la ședința Comisiei Economie, Buget și Finanțe a Parlamentului din 15 februarie 2014 (https://unimedia.info/stiri/video-interventia-lui-platon-la-comisia-economie–buget-si-finante-din-parlament-72285.html), la care Platon apare alături de „consilierul său” Aurel Colenco).

Și dacă ar fi fost doar magistratul Aurel Colenco din cei care și-au vândut pe dolari mantia și onoarea… La scurt timp după eliberarea lui Veaceslav Platon, deși infracțiunea a avut loc în Chișinău, dosarul penal este retras ilegal din gestiunea polițiștilor și anchetatorilor din capitală și ajunge în mod miraculos pe rolul Tribunalului din Căușeni, controlat practic incorpore de Platon. În scurt timp, medicul neurochirurg Vasile Burunsus, originar din satul Chircăiești, Căușeni, emite un raport de expertiză medico-legală, conform căreia (ATENȚIE!) „loviturile cu barele de metal în cap nu puteau duce la moartea victimei Victor Culea”. Era în plină desfășurare operațiunea de mușamalizare a dosarului, coordonată de Veacelav Platon. Culmea, raportul de expertiză medico-legală care sfidează nu doar legea, dar și bunul simț, este luat de procurorul V. Golubciuc drept bază pentru renunțarea integrală la învinuirile aduse de Secția Cazuri Excepționale a Procuratuii Generale lui Veaceslav Platon, Serghei Gladkov și Ghenadie Jigan!

Se întâmpla chiar dacă ultimul adresase Procuraturii Generale un autodenunț în care recunoscuse comiterea infracțiunii, la care anexase și probele, iar complicele Serghei Gladkov recunoscuse și el implicarea în comiterea infracțiunii în timpul audierilor, situație fără precedent în practica penală nu doar a Republicii Moldova, dar și internațională. Gradul de seriozitate a acțiunilor justițiabililor de la Căușeni este descrisă de actul de renunțare la învinuiri, întocmit de către acuzatorul de stat Golubciuc în grabă, cu scris de mână, o adevărată mostră a halului fără de hal în care se afla justiția molovenească.

Saga „trubelor în cap” era la final. Dosarul era îngropat în cele mai adânci locuri ale arhivelor justiției moldovenești, împreună cu clona Savan Nicolai Nicolai. Consilierul municipal agrarian Veaceslav Platon, cu cazierul curățat, revenea la grijile muncipalității, zahărului și băncilor. Nu pe mut timp însă. Peste mai puțin de un an, în anul 2002 se năștea Kobalev Veaceslav Mikolayovici, restaurantul „Cactus” din preajma MoldIndConBank fiind în continuare locul său preferat. Începea o nouă saga și o lungă carieră a Regelui „obnalului” de la Chișinău, de raider, killer economic și agent FSB, cu zeci de întreprinderi, companii de asigurări și bănci devastate în Moldova și Ucraina  și zeci de miliarde de dolari spălate de la Moscova prin Laundromatul Rusesc. Saga va fi curmată la 25 iulie 2016 la Kiev de Serviciul de Securitate al Ucrainei SBU.

P.S. fără happy end. La 5 ianuarie 2018, în mod miraculos, medicul neurochirurg, doctorul în științe medicale Vasile Burunsus a decedat, prezentând urme de intoxicare. Cineva se pregătea încă de atunci de „revizuirea dosarului său politic” și își netezea calea spre o nouă ieșire la libertate. O nouă moarte suspectă, în același dulap, la care cu siguranță vom reveni.

Până una – alta, sperăm că procurorii moldoveni vor revizui cu maximă seriozitate toate dosarele de rezonanță și chiar vrem să credem că proiectul va fi dus la bun sfârșit, în pofida presiunilor care se intensifică din partea politicului.

SURSA: ZEPPELIN.MD

  • 28 februarie 2020
  • noutati.md